Religia si afacerile

Carantina e la fel de veche precum biblia. E mentionata in vechiul testament si in Islam: “Daca esti plecat si boala se raspandeste, ramai acolo. Daca esti acasa, stai acasa.”

Daca tot veni vorba despre Biblie, hai sa mai povestim despre din astea.

“Cum sa nu crezi ma in Dumnezeu?” ma intreaba intr-o zi Dan, un fost coleg si bun prieten.

M-a pus pe ganduri.

“Dan e de zece ori mai destept decât mine. Daca el crede in Dumnezeu, poate ar trebui macar sa nu mai fiu asa de sigur ca nu exista.”

Mătușa

Unul dintre cele mai bune lucruri din viata mea a fost sa fiu mângâiat de lumina unei persoane speciale. Matusa mea Maria, sora bunicului meu a fost o sfanta. 

Anul trecut a inchis ochii la peste 90 de ani si la inmormantarea ei a fost o armata de preoti.

Unul dintre ei a spus ca nu stiu carui mitrolpolit ii pare rau ca n-a putut sa ajunga, dar ca transmite tot ce au ei de transmis si asa mai departe…

Nu stiu… Daca esti ca mine, mai nedus la biserica, probabil cand auzi vorbindu-se despre un sfant, nu stii exact ce inseamna.

Matusa despre care-ti povestesc a fost un om simplu si a trait toata viata ei intr-un sat.

La inmormantarea ei, unul dintre preoti a spus ca veneau la ea oameni din alte localitati pentru ca ea sa faca rugaciuni pentru ei.

Si sa nu crezi ca lua vreun ban de la cineva. Nu. Facea asta pentru ca il iubea pe Dumnezeu si iubea toti oamenii. Oricine petrecea timp cu ea, ramanea mai bun dupa.

Nu-i ușor sa explic cum se intampla asta. Matusa nu dadea sfaturi. Doar te facea sa te simti special, acceptat si inteles. Puteai sa stai cu ea si sa-i asculti povestile frumoase si vesele, sau sa-i faci orice destainuire, fără sa-ti trebuiasca măști. Nu am auzit-o niciodata sa se planga, sau sa vorbeasca rau despre cineva.

Mătușă, vreau sa-ti spun un lucru. ”Eu nu cred in Dumnezeu.” “Crezi fătul meu, că dacă n-ai crede, n-ai fi om bun.” Asa era matusa… Daca cineva avea in el 1% bunatate, ea alegea sa vada doar bucatica aia.

Niciodata n-am inteles ce se intampla la biserica si nici nu mi-a placut. Din cauza asta, n-am mers de multe ori. In mintea mea, daca nu-mi placea si nu intelegeam nimic… biserica, religia si Dumnezu n-aveau nicio valoare. Pierdere de timp si preocupari inutile.

Si vad multi alti oameni care gandesc la fel.

Cutume de carantină

De cand suntem in carantina asta, sau cum se numeste, ma simt mai materialist. Toata ziua as cauta chestii de cumparat prin magazine online.

Sau daca vad reomandari… “Uaaaa. Si eu vreau din asta.”

Pana la urma nu mi le cumpar pe toate. Dar altele ma innebunesc… incep sa ma gandesc ca nu stiu cum am putut trai pana acum fără ele.

Stii cum e treaba asta cand ti se pune pata pe ceva? Probabil ca da.

Si sunt situatiile alea in care n-avem bani sa ne cumparam ce ne dorim atat de mult.

Noroc cu cardurile de credit. Acum pe bune… Exista din alea care nu-ti iau dobândă. Platesti doar ratele… Pe alea trebuie sa le platesti. Si daca tot trebuie sa le platim, de ce ni se pare ca e aproape gratis sa cumparam ceva pentru care platim 12 rate de 100 pe luna?

Nu e mai bine sa ne apucam sa economisim banii si sa ne cumparam produsul ala dupa ce-am strans toata suma?

Unii ar spune ca nu. De ce sa astept atat cand pot sa am lucrul ala azi? Oricum tot atat platesc. Si sa ma chinui 12 luni sa adun banii… 

Hmmm. Avantajul e ca nu esti dator. Nu te obligi sa dai bani cuiva. Daca maine se intampla ceva si-ti scad veniturile, poate nu ti se mai pare chiar asa de gratis sa platesti 100 RON pe luna.

Altii sunt de acord ca e mai bine sa economiseasca. Si poate asteapta cateva zile, aduna un procent din bani. Pana intr-o zi cand vad din nou o reclama la produsul ala. E o reducere care expira peste cateva ore.   

Stii ca e vrajeala si ca o sa se tot ieftineasca produsul, dar ai un motiv bun sa cumperi ACUM.

De ce-ti spun toate astea? 

Pai… ganduri de genul asta am tot avut in ultima perioada. “Gata. Asta-i ultimul lucru pe care mi-l cumpar.“

Si niciunul n-a fost ultimul. 

Datorii cât oceanul

Am citit recent intr-o carte ca nivelul de datorii e la niveluri record atat la nivel de state, la nivel de afaceri si la persoanele fizice.

Si e in continua crestere.

Dar cat poate continua sa tot creasca datoriile astea? Si cine le plateste pana la urma? 

De exemplu, e OK sa-mi fac datorii pe care sa le plateasca copiii, sau nepotii mei?

Normal ca nu. Dar imi mai cumpar telefonul asta si apoi incep sa-mi platesc datoriile. In viata mea nu ma mai imprumut de bani.

Doar ca… Peste cateva luni… parca as lua un imprumut de nevoi personale ca sa-mi renovez casa.

Pana la urma totul pleaca de la natura umana si de la slabiciunile noastre. Și tot din cauzele astea se propagă datoriile si mai sus.

La fel fac si companiile care se tot imprumuta in loc sa facă lucrurile mai eficient.

La fel fac si conducatorii statelor. Hai sa mai dam niste bani la compania asta si s-o salvam de la faliment ca altfel mii de oameni isi pierd slujbele si poate nu ne mai voteaza.

Care-i treaba asta cu natura umana, afaceri, religii si state?

Din punct de vedere biologic, nevoile noastre sunt in mare parte urmatoarele: sa avem ce manca, sa avem un adapost deasupra capului ca sa ne tina de cald si sa nu ne ploua,  sa ne simtim in siguranță că nu vine cineva sa ne omoare cand dormim, sa avem parteneri si sa ne reproducem.

Mai departe… kindle-ul, masina, costumul, postul de sef… sunt chestii pe care ni le dorim. De obicei, in subconstientul nostru exista o legatura între ele si nevoile de mai sus. O legatura pe care nici n-o constientizam.

Un tanar poate crede ca-i plac foarte mult hainele scumpe, dar de fapt are nevoie de o partenera. Dupa ce se casatoreste nu mai simte nevoia sa aiba tot timpul garderoba sincronizata cu ultimele trend-uri.

Parca mai mult se gandeste ca are nevoie de un credit pentru o casa.

Dar in toata goana asta de a ne satisface nevoile primare, continuam sa ne indatoram  pentru că producem mai putin decât consumăm.

Si consumăm mai mult decât avem nevoie (in multe tari dezvoltate majoritatea oamenilor sunt supraponderali). 

Din cauza ca au datorii, statele si afacerile ne incurajeaza sa consumam si mai mult pentru ca astfel le cresc lor veniturile cu care probabil spera sa-si plateasca datoriile.

Multe fac tot ce pot sa impinga datoriile cat mai jos si asta ne face noua, oamenilor obisnuiti treaba si mai grea.

Asta-i societatea pe care-am construit-o si altceva mai bun n-avem acum.

Dar ceva nu functioneaza. Datoriile continua sa creasca pentru toti.

Am plecat de la viata in triburi si am tot incercat sa facem lucrurile mai bune. 

Sa ne fie mai ușor sa ne procuram mancare. Hai sa domesticim animalele si sa cultivam grau. Hai sa facem schimburi cu tribul vecin. Hai sa folosim metalul asta galben ca moneda de schimb. Hai sa ne organizam in corpo(ratii). Va tinem noi aurul si va dam hartii din astea in schimbul lui.

Sa ne fie mai ușor sa ne transmitem invataturi. Sa spunem povesti copiilor si nepotilor. Sa scriem povestile pe hartii.

Sa fim mai in siguranta. Hai sa ne rugam la o putere superioara. Hai sa ne construim case. Sa ne unim cu tribul vecin. Sa construim un sat. O cetate… Hai sa formam o tara.

Unde-am ajuns? Am ajuns sa avem in mare parte toate nevoile alea bifate. Dar nu ne e de-ajuns. Suntem supra-consumatori si datori.

Cum zice Nassim Taleb, “ne decurcam mai greu cu abundenta decât cu lipsurile”.

Care e salvarea?

Orice-ar zice unii, avem mai putina nevoie de consum si de chestii materiale si mai multa nevoie de multe din invataturile religiei.

Trebuie sa fim mai mult ca matusa decât ca nu stiu ce sef de corporatie cu ultimul model de Mercedes.

Religia e un mod de a transmite niste invataturi fundamentale sub forma unor povesti si obiceiuri. Religia e o practică. Iar practica asta e singura ce te poate ajuta sa nu mai simti ca nu poti trăi fără ultimul model de telefon. Până la urmă… te poate chiar scăpa de datorii.

Daca adopti chestia cu postul, te poate face chiar mai sanatos.

Religia te ajuta sa masori succesul vietii in cati oameni te iubesc, nu in cati bani ai in conturi, sau ce masini ai in garaj, ceea ce nu e prea ușor. Daca ai condus vreodata un BMW stii ce vreau sa spun.

Pe langa religie, avem nevoie si de afaceri adevarate. Afaceri care produc mai mult decât consuma si n-au nevoie de ajutoare de la stat. Afaceri in care oamenii colaboreaza si creeaza lucruri minunate pentru semenii lor.

Dintre toate constructiile imaginatiei oamenilor, doar acestea doua cred ca ne pot duce socitatea la un nivel mai bun. Nu banii… si nici guvernele. Degeaba ne imparte cineva cate un milion de dolari, daca nimeni nu mai creste o gaina si nu mai face o pâine.

Comments

  1. Beniamin

    Bună interesant nu sunt adeptul împrumuturilor desi am trei rate care sunt usoare de platit chiar dacă ajung inapoi salariat lucru care nu cred ca se va intampla stiu ce spun

  2. Cornel

    Foarte bine punctat! Ne putem salva prin educatie adica printr-o schimbare care vine cu repetitia a unor obiceiuri sanatoase, practicand meditatia sau cu un soc in plan psihologic dar pe cea din urma nu m-as baza prea mult.

    1. Post
      Author
      1. Gabriel

        Pentru ca religia este despre a urmari un set de docme si reguli astfel incat „sa fi acceptat de Dumnezeu” pe cand creștinismul nu implică încercarea umanității de a ajunge la Dumnezeu, ci mai degrabă încercarea lui Dumnezeu de a ajunge la omenire. Creștinismul este centrat pe o relație personală între noi si El.

  3. I

    Vai ce frumos punctat!
    Și ce frumos le stă oamenilor buni să înțeleagă că această trăsătură (bunătatea) este divină. Și nu prea se promovează astăzi, m ales in business.

    1. Post
      Author
  4. Constantin

    Hristos a înviat! Din acest motiv creștinism. Și anume ortodoxie, deoarece anume aici se păstrează cu adevărat valorile și Duhul care a fost lăsat de Hristos, iar apoi trait și transmis cu sfințenie de Sfinții Apostoli și Părinți.
    De ce nu toate religiile..? Pentru ca ele nu au sămânța de adevar care sa construiască un suflet de care a avut matusa ta și strămoșii noștri. Însă aceasta tema este mult prea vasta sa fie cuprinsă într-un comentariu.
    Realitatea in care trăim acum este complicata și in așa fel formată încât sa ne fie aproape imposibil sa ieșim cu mintea din acest materialism și sa încercam sa înțelegem esența existentei.
    Știința încearcă sa descopere din ce materiale e construită o casa, iar ortodoxia încearcă sa înțeleagă gândirea și pe însuși Arhitectorul acestei case, înțelegând automat și Creația. Astfel vom înțelege și modelul de viața care este destul de antimaterialist însă unicul care aduce adevarata libertate și pace.
    Sper ca amintiri despre matusa ta să-ți mai trezească întrebări și meditații și ma voi bucura sa le citesc in postările tale.
    Mult curaj și Dumnezeu sa te binecuvinteze!

  5. C.B

    Genul de articol pe care vreau să-l citesc şi mâine şi poimâine…
    Totuşi, cred că, acele datorii se vor tot aduna până când oamenii şi instituţiile vor ajunge să se subjuge unii pe alţii. Discrepanţa dintre bogaţi şi săraci se va mării, iar civilizaţia va intra în declin.
    Mai mult de atât, există un dezechilibru între resurse ( ceea ce producem sau ceea ce reuşim să obţinem din natură) şi ceea ce consumăm, dezechilibu care va contribui la căderea lumii în sărăcie. (lucru menţionat încă din sec XVIII de Thomas Malthus).
    Soluţia ar fi să ne limităm consumul şi să ne străduim să devenim mai utili prin munca noastră, care să aducă un surplus în categoria resurselor.

  6. Aurora

    Felicitari Bogdan pentru tot ceea ce faci! Ai dreptate referitor la gradul de indatorare la nivel mondial. S-a ajuns aici datorita consumului prea ridicat. Acum nu se mai consuma si se fac stocuri… dar cum vor fi platite datoriile? Marius, ai dreptate, este nevoie de educatie financiara timpurie! Celor mai multi ne-a lipsit asta si am crescut consumul mai mult decat este necesar.

  7. Cornel

    Aurora, cred ca datoriile vor fi platite tot din buzunarele noastre iar atunci cand ne vom da seama va fi prea tarziu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.